Despre mine și poveștile mele – sau cum Zâna și Prâsnel au început să povestească

Sunt Irina. Nu sunt o autoare profesionistă, dacă asta înseamnă să ai planuri mărețe și recenzii de cinci stele. Eu doar scriu când simt, sau când mi se pare că personajele din capul meu nu mai tac dacă nu le dau voie să vorbească. Am început cu mici povești pe Facebook despre gânduri, emoții și chestii care ni se întâmplă tuturor – și de obicei cu o Zână și un Elf care nu prea respectă regulile lumii reale și se contrazic unul pe altul în mod amuzant.

Așa au prins viață Zâna și elful Prâsnel – două ființe cu păreri despre tot și nimic, care râd, se împiedică, se contrazic, și uneori dau lecții (sau cel puțin încearcă). Eu doar stau și scriu ce văd în minte.

La un moment dat, ilustratorul cărții, Valics Lehel, a citit câteva din ideile mele – probabil gândindu-se că am nevoie de o pauză de la cafea – și a zis ceva: „De ce să nu facem povești pentru copii din astea?” Și cam așa au luat naștere Turtă dulce și pulbere de stele și Magia alegerii. Povești de iarnă, cu magie și zăpadă, care, sper eu, aduc bucurie și râsete celor mici (și poate și adulților, dacă reușesc să nu se împiedice de propriile gânduri).

În aventurile lor, Zâna și Prâsnel trec prin tot felul de întâmplări prin care învață despre: curaj, bunătate, prietenie, alegeri greșite sau bune – și, uneori, doar cum să nu te împiedici în zăpadă. Fiecare poveste le dă micilor cititorilor câteva momente de reflecție, dar fără să se simtă ca la ședința de psihologie.

Și da, acestea sunt doar primele aventuri publicate. Mai am multe altele în cap, toate cu Zâna și Prâsnel în rol principal, fiecare cu lecții și momente magice, dar și cu mici dezastre, pentru că viața lor – ca a noastră – nu e niciodată perfectă.

Deci, dacă vreți povești care aduc zâmbete, câteva întrebări subtile despre alegerea corectă și un strop de magie (plus râsete neașteptate), Zâna și Prâsnel sunt gata să vă țină companie.